#12 Simboluri românești incluse în indicii internaționali
Simbolurile de la BVB ambasador pe piețele internaționale.
Acest articol are următoarea structură:
Scurtă prezentare a indicilor internaționali
Lista actualizată a simbolurilor românești incluse în indicii internaționali
Un mic aranjament statistic
Cum valorific aceste informații ?
Este primul articol care abordează care abordează o temă nouă.
Primele 11 articole pe care le-am publicat au fost doar sinteze săptămânale.
Scurtă prezentare a indicilor internaționali
MSCI și FTSE Russell sunt doi furnizori independenți de indici. Indicii promovați de fiecare organizație sunt utilizați de investitori din întreaga lume ca puncte de referință pentru a evalua performanța piețelor financiare dintr-o anumită țară și constituie referințe de comparații (benchmark) a portofoliilor de investiții.
MSCİ (Morgan Stanley Capital International) este o firmă globală de cercetare și furnizare indici de piață care furnizează date de piață și analize pentru investitori. Compania este cunoscută pentru indicii săi, care sunt folosiți pentru a măsura performanța piețelor de acțiuni din diverse colțuri ale lumii. Indicii MSCİ sunt utilizați pe scară largă de fonduri de investiții, ETF-uri și manageri de portofolii, pentru a construi strategii de investiții. Indicii MCSI sunt gestionați de compania MSCİ Inc., care este înregistrată la New York și listată la bursa din New York.
FTSE Russell este un alt furnizor major de indici și date financiare, fiind parte a London Stock Exchange Group. Grupul oferă o gamă largă de indici, inclusiv indici de acțiuni globale, regionale și sectoriale. FTSE Russell este administrat de FTSE International Ltd, care face parte din London Stock Exchange Group (LSEG).
Actualizarea indicilor se face periodic, de obicei trimestrial sau anual, în funcție de indice și de metodologia specifică. MSCI își actualizează indicii în mod regulat, de obicei trimestrial în lunile februarie, mai, august, noiembrie. Poate efectua și revizuiri extraordinare în anumite situații. FTSE Russell își actualizează indicii de două ori pe an, în general în martie și septembrie.
Atât MSCI, cât și FTSE Russell au metodologii similare, de acceptare a unor emitenți în structura indicilor, criterii de includere/excludere fiind bazate pe capitalizare bursieră, lichiditate și clasificare geografică. Diferențele principale sunt în metodologia propriu-zisă și în frecvența evaluării emitenților.
Atât MSCI, cât și FTSE Russell împart piețele de capital în trei categorii principale, dar metodologia exactă diferă ușor între cele două organisme.
MSCI clasifică piețele în trei mari categorii, pe baza unor factori precum dimensiunea pieței, lichiditatea, accesibilitatea pentru investitori străini și stabilitatea reglementărilor:
Piețe dezvoltate (Developed Markets - DM)
✅ Economii puternice, infrastructură de piață matură, acces facil pentru investitori.
Ex: SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Franța, Japonia.Piețe emergente (Emerging Markets - EM)
🔶 Economii în creștere, dar cu unele limitări în accesul la capital.
Ex: China, Brazilia, India, Mexic, Polonia, Turcia.Piețe de frontieră (Frontier Markets - FM)
🔹 Piețe mai mici, mai puțin lichide, cu riscuri mai mari.
Ex: Argentina, Nigeria, Vietnam.
România este clasificată de MSCI ca piață de frontieră (Frontier Market).
FTSE Russell folosește o metodologie similară, dar include o categorie intermediară, separând piețele emergente în două subgrupe:
Piețe dezvoltate (Developed Markets - DM)
✅ Standarde ridicate de guvernanță, acces nelimitat la capital.
Ex: SUA, Germania, Franța, Japonia.Piețe emergente avansate (Advanced Emerging Markets - AEM)
🔶 Piețe emergente cu acces mai bun și reglementări mai robuste.
Ex: Brazilia, Polonia, Africa de Sud.Piețe emergente secundare (Secondary Emerging Markets - SEM)
🔹 Piețe emergente cu acces limitat, lichiditate mai scăzută.
Ex: Turcia, Indonezia, România.Piețe de frontieră (Frontier Markets - FM)
🔻 Piețe mici, mai puțin integrate în economia globală.
Ex: Vietnam, Kenya, Nigeria.
România a fost promovată de FTSE Russell la categoria de piață emergentă secundară (Secondary Emerging Market) în septembrie 2020.
Voi finaliza această scurtă descriere cu o concluzie practică:
Pentru MSCI, România rămâne Frontier Market, ceea ce înseamnă că nu este încă atractivă pentru fondurile mari care urmăresc indici emergenți.
Pentru FTSE Russell, România este acum o piață emergentă secundară, ceea ce a permis includerea unor acțiuni românești în indici globali importanți ex: Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP).
Calificarea într-o categorie sau alta permite sau nu permite fondurilor de investiții externe să investească în simboluri cotate la Bursa de Valori București.
Mai multe informații despre indicii internaționali și organismele care-i gestionează pot fi găsite pe site-urile MCSI și FTSE Russell.
Lista actualizată a simbolurilor românești incluse în indicii internaționali
La data la care am redactat acest articol (februarie 2024), în componența indicilor internaționali, știm că avem/vom avea incluse următoarele simboluri:
România va fi reprezentată începând cu 1 martie 2025 în indicii MSCI pentru Piețe de frontieră de 36 de companii listate la bursă: Alro (ALR), Banca Transilvania (TLV), BRD Groupe Societe Generale (BRD), Conpet (COTE), Compa (CMP), Digi Communications (DIGI), DN Agrar Group (DN), Hidroelectrica (H2O), IAR SA Brașov (IARV), Impact Developer and Contractor (IMP) Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), Electrica (EL), MedLife (M), One United Properties (ONE), Teraplast (TRP), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), TTS Transport Trade Services (TTS), Arobs Transilvania Software (AROBS), Bittnet Systems (BNET), Bursa de Valori București (BVB), Prebet Aiud (PREB), Prospectiuni (PRSN), Purcari Wineries (WINE), Safetech Innovations (SAFE), Simtel Team (SMTL), Sphera Franchise Group (SFG), 2B Intelligent Soft (BENTO), Premier Energy (PE), Electromagnetica (ELMA), Iproeb Bistrița (IPRU), ROCA Industry Holdingrock1 (ROC 1), Sinteza (STZ) și Turbomecanica (TBM).
ROCA Industry a informat recent piața cu privire la includerea acțiunilor sale în indicii MSCI Frontier IMI si MSCI Romania IMI, în urma revizuirii efectuate de MSCI în februarie 2025. Modificarea va intra in vigoare de la 1 martie 2025, iar ROCA Industry devine una dintre cele mai noi companii românești adăugate, crescând numărul total al companiilor românești incluse in acești indici la 36.
Romania va avea începând din 18 martie 2024, 15 companii incluse in indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente, respectiv: Banca Transilvania (TLV), Hidroelectrica (H2O), MedLife (M), Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), One United Properties (ONE), Teraplast (TRP), Electrica (EL), Aquila (AQ), Arobs Transilvania Software (AROBS), Bittnet Systems (BNET), Bursa de Valori București (BVB), Conpet (COTE), Purcari Wineries (WINE) si Sphera Franchise Group (SFG).
În sinteză: România are incluse în indicii MCSI un număr de 36 de companii iar în indicii FTSE Russell sunt 15 companii. Aceste cifre sunt valabile începând cu luna martie 2025. În timp, aceste cifre pot suferi ajustări prin ieșiri sau intrări.
Sperăm ca într-un orizont scurt timp (câțiva ani) să fim promovați la stadiul de piață emergentă de ambele organisme. Atunci bursa noastră ar avea mai mulți investitori și o lichiditate mai mare. Dar acesta este încă un vis frumos…
Un mic aranjament statistic
Voi încerca în această secțiune să răspund la următoarea întrebare:
cum pot, ca simplu investitor, să valorific informația privind simbolurile incluse în compoziția indicilor internaționali?
Voi începe cu inventarierea acestora:
Acum, că avem imaginea de ansamblu, constatăm că:
Avem 37 de emitenți incluși în indicii internaționali
Simbolurile selectate în FTSE Russell se regăsesc și în MCSI
(excepție fiind doar simbolul AQ)FTSE pare să aibă cerințe mai severe în selectarea simbolurilor
(fiind selectate doar 15 față de 36 care sunt selectate de MCSI).
Criteriile de bază care stau la baza selectării simbolurilor în indicii internaționali sunt capitalizarea și lichiditatea. Voi include aceste criterii într-un tabel pentru a face o ierarhizare a simbolurilor după aceste criterii. Pentru a face mai facilă comparația voi transforma valorile fiecărui criteriu în note de la 0 la 10 astfel: Simbolul care are capitalizarea cea mai mare o să primească nota 10. Simbolul cu capitalizarea cea mai mică o să primească nota 0. (Am marcat cu verde și roșu în tabel valorile maxime și minime pentru a facilita ilustrarea modului în care am făcut transformarea criteriilor în note). Valorile intermediare fiecărui criteriu s-au calculat proporțional, raportându-le la valorile minime și maxime. Am procedat similar pentru criteriul lichiditate (aici voi utiliza numărul de tranzacții pentru ultimul an. Personal, consider mai important numărul de tranzacții decât valoarea tranzacțiilor, acestea fiind influențate de tranzacțiile speciale de tip DEAL sau altele. Este un punct de vedere personal. Cine vrea poate să-l înlocuiască cu valoarea tranzacțiilor pentru o anumită perioadă.) În plus, pentru a face mai completă comparația, voi include și criteriul Scorul VEKTOR asociat fiecărui simbol.
Obțin astfel trei note aferente Capitalizării, Lichidității și Scorului Vector.
La final fac media celor trei note și obțin o ierarhizare a simbolurilor incluse în indicii internaționali.
Fac următoarele precizări:
Acesta este un exercițiu pur statistic, cu criterii de selecție mai mult sau mai puțin subiective (așa cum le-am expus mai sus);
Datele pe care le-am inclus în tabele sunt culese manual de mine de pe site-ul oficial al Bursei de Valori București (și pot include erori);
Exercițiul prezentat mai jos nu reprezintă o recomandare de cumpărare sau de vânzare a unui simbol oarecare. Fiecare este liber să-și facă propriul sistem de “cernere“ a informațiilor disponibile.
Cum valorific aceste informații ?
Acum, având rezultatele finale, fac următoarele constatări:
Primele trei simboluri, cu notele cele mai mari: SNP, H2O și TLV sunt cele mai bine reprezentate și în indicele BET. Oarecum, acest lucru îmi confirmă că modelul pe care l-am propus pentru a analiza ierarhia simbolurilor nu este greșit (dar nu este nici perfect datorită ipotezelor simplificatoare);
Las plăcerea fiecăruia să-și construiască propriul clasament după acest model de lucru, care poate fi generalizat și pentru alte liste de simboluri sau de criterii pe care fiecare le consideră importante pentru strategia lui de tranzacționare;
Metoda de analiză a simbolurilor poate fi extinsă sau îmbunătățită, cel puțin în două direcții: extinderea numărului de criterii și/sau ponderarea lor în nota finală. Unii pot să considere un criteriu mai important decât altul și atunci criteriilor li se pot aloca ponderi diferite.
Sunt unele simboluri cu capitalizare și lichiditate acceptabilă care nu sunt incluse în indici și ele au fost excluse de la comparații (ex. FP, fostele SIF-uri);
Uneori, pasiunea de investitor îți conferă ocazii de bucurie și satisfacție, atunci când cel puțin pe moment simți că ai mai devoalat o mică “enigmă“ a secretelor bursiere. Pentru mine, acest exercițiu a fost un asemenea moment. Și am considerat util să-l împărtășesc și cu alții care au pasiune pentru bursă.
Vă mulțumesc că ați reușit să parcurgeți acest articol până la final și aștept eventualele întrebări sau comentarii. Orice analiză este perfectibilă.